„După ce mişcă puţin plămânul, observă o masă roşie întunecată. Aceasta era inima. Era acoperită de o membrană strălucitoare. Apăsând-o, descoperi că tot ţesutul era legat de o formă asemănătoare unui măr, aproape liber în piept, ataşat doar de vârful piramidei.
[…]
Acum avea inima în mâini. În mod neaşteptat, se simţi cuprins de o emoţie de parcă însuşi Hercule l-ar fi lovit cu bâta lui. Dacă inima şi sufletul erau una, ce se întâmplase cu sufletul acestui cadavru nenorocit, acum că-i scosese afară inima?
Teama îl părăsi la fel de repede pe cât veni. O înlocui o senzaţie de triumf. Ţinea în mâini o inimă umană! Simţea feiricirea care se naşte din cunoaştere, căci acum cunoştea organul cel mai important al corpului, cum arată şi ce consistenţă are. Deschise inima cu cuţitul şi fu şocat sp vadă că înăuntru nu e nimic. O puse la locul ei în cavitate, apoi strânse la loc coastele. Acum ştia exact unde bătea inima sub ele.“
(Agonie şi extaz- Irving Stone)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu