Scari intunecate…. Miros impregnant de parfum greoi si gretos… o usa de un rosu intens scarbos…. Intrarea in Iad.... o perdea prafuita si un covor imbacsit.... Intrii intr.o camera adanc imbibata in miros de tigari scumpe si pacate in putrefactie.... 2 fotolii din piele uzate si o canapea mult prea accesibila.... pe masuta de cafea lancezeste o batista cu urma de ruj.... pe podea, o pisica cenusie isi mijeste ochii incercand sa priceapa lumea din jurul ei... n.o va intelege niciodata.... fiinta ei nu prea rationala, inchisa intr.o temnita carnala a perpetuarii speciei, ii limiteaza intelegerea.... Incerci sa respiri aerul statut, dar e mult prea insuportabil.... Peretii soptesc prea multe amintiri si secrete adanc incuiate.... povesti inchise... ascunse.... cuierul din colt nici nu mai stie cate haine barbatesti a sustinut si nici nu prevede cate va mai tine intr.un viitor apropiat.... Iti tii respiratia.... numai suporti atmosfera prea secatuita de sentimente.... Camera pare ca se invarte.... “O iesire, cv?!”.... nici disperarea nu ajuta in astfel de momente.... incerci sa gasesti usa insa in loc sa te indrepti spre iesire, tu te afunzi mai rau in furnicarul de sentimente ucise.... O usa, intr.un final.... te indrepti spre ea si o impingi.... intrii intr.o alta camera... o camsa sta aruncata pe jos.... “Oare a cui a fost?!... a primului sau a ultimului care a pasit pe acest teritoriu excetric...” Gasesti o alta usa, in spatele unei draperii mult prea bine trasa.... Un pantof isi traieste momentu` de fericire trecatoare pe podeaua roasa de amintiri.... treci pe langa el si observi ca parca totul graviteaza in jurul lui.... Intrii intr.o camera mai imbacsita decat prima.... Un pat ravasit, haine pe jos.... 2 lumanari pe cale sa se stinga creeaza o atmosfera, asa.zisa, intima insa un intim pervers, in care dorinta devine placere, iar fiinta a carei piele o atinge devine sluga pasiunii.... o esarfa rosie sta lesinata pe noptiera, uitata de vreme.... are acelasi miros .... la fel si peretii, cearceaful, pernele... Mirosul dorintei carnale, a supunerii trupesti si a atingerilor inutile.... Gasesti o fereastra... e ingradita cu o perdea groasa si prafuita, care sa acopere cele intamplate aici.... probabil au fost puse din cauza atator curiosi care s.au avantat sa priveasca aceasta scena a patimii neimblanzite dar mai mult a sperantei ucise.... a unui suflet condamnat la daruire si supunere a trupului, dar caruia nimeni nu a indraznit sa.i priveasca profunzimile.... Un suflet pietrificat de durere si neputinta.... secatuit de dorinta de viata.... ale carui visuri si idealuri au fost crucificate si ale carui impliniri au devenit imposibile....
Tragi draperia.... si deschizi geamul... Dar esti deja otravit de aerul acestei incaperi.... Speranata a murit....
Un comentariu:
deci e geniala :O:O:O
Trimiteți un comentariu